Metoda Armoniei:  în Arta spaţial-temporală - ALCĂTUIREA CUVINTELOR III

tehnica2.jpg

XXVIII.

 

Alcătuirea Cuvintelor

[Partea a III-a]

 

“Definirea Formei şi Manifestarea Expresiei

ESTE o Revelaţie, din Cunoaşterea Sferică, implicit Spectralizarea acesteia prin Ideatică şi Fractalizare.

Adâncimea unui Cuvânt ESTE ReDefinirea Realităţii.”

 

 

 

Tic, tac, tic.. tac, tic... tac...

.. Şi scânteioasa mea privire, scurmă vechiul Ornic  cuprins cu limbile-n murul ars de crăpăturile vremii. Nicicând, nu mi-am închipuit că într-o zbatere de umbre, aş putea parcurge, măcar cu o frântură de geană, tainicul labirint descătuşat dintr-o spirală, sub cifrele romane încâlcite dincolo de paloarea ramelor noduroase care-mi aminteau de nucul din grădină, cu leagănul dulce al clipei, când mijeam ochii spre Dogorel, căutând pe cerul umed, o portocală...

Dar sub arhitectura măreţului păianjen, cele mai sclipitoare gânduri ale mele, se răsfirau care-încotro, doar-doar de a-mi purta cătarea pe după cortina catifelată, unde umbreluţele cu picuri, se aşterneau ca frunzele de nuc...

Ori, deodată, o pală de vânt smuci un dangăt spre fereşti, gonindu-mă din grădina minunată, unde tocmai înşirasem pietricelele, încercând a le învăţa Adâncimile...

M-a aruncat, al visării, înspre ticăitul vechilui Ornic!..

Sunt Aici. Într-a mea Simţire, privesc, rând pe rând, scânteierile Cristalelor...

Oare ce mister, or purta cu ele? Să fie, cumva, aşa cum spun vechile civilizaţii, că erau folosite în divinaţii, ori pentru a capta în structura lor hexagonală niveluri informaţionale, stratificându-le astfel încât dacă ar putea cineva să intre acolo, să vadă toate imaginile care s-au înregistrat de-a lungul vremurilor? Şi totuşi, sunt atât de reci!.. Numai ce le simt în palmă şi parcă vâltoarea aceea îmi cuprinde nervurile, de-mi simt pulsând undeva, departe, o stea cuvântătoare – şi nici măcar nu-i recunosc, acel grai – însă până la mine, e ca o frecvenţă Theta, purtându-mă, al visării...

O, dar ce e Litera, dacă nu reprezentarea grafică, a unui sunet?.. Ori, ce e Fonemul, dacă nu cea mai mititică Unitate sonoră care îndeplineşte o Funcţie a Limbii? Aşadar, nu numai că atât Vocalele, Semivocalele şi Consoanele, sunt Foneme - dar ce s-ar petrece, dacă aş scrie fiecare sunet pe care îl aud, căutând a le îngemăna, pe-o coală de hârtie?

 

Grupa Cristalelor:

[Vocale] a, ă, â (î), e, i, o, u

 

Ia să cat eu a le rosti!..

Dar, cum să unesc, dacă se resping?!.. Ei, carevasăzică, acestea se pot rosti singure, ca un tot unitar, fără a mai avea nevoie de alte sunete!.. Parcă uneori, sunetul se amplifică..

A!..  –  E!.. –  E –  O!.. 

.. Şi din când în când, devine mai lung, se prelungeşte…

Aaaaa!.. –  Ăăăă…  – Eeee?!..

.. sau amuţeşte,

Î ? –  Ă?..

ori îşi schimbă accentul!..

AaAaAaAaA!.. – UuuUuuu!..  – OooOooo!..

Da – şi nu prea!.. Însă, sub un Efect anume, parcă se leagă ceva-ceva, Şi totuşi, între ele, doar dacă le-aş pune drept Note, pe un portativ, ar Vibra Armonia. Ei, s-ar putea că asta, trebuie, să le unesc împreună cu celelalte pietricele din cutiuţă. Ar trebui să fie posibil, căci parcă se răsfrânge Întreg Universul, prin ele! E ca un izvor care curge neîncetat şi de unde însetatul de mine voieşte a soarbe cu putere Viaţa, să simt în fiecare celulă cum pătrunde Cristalinul, clinchetele acestea de clopoţei care îmi amintesc de negrăita, neasemuita, mângâioasa Clipită a Copilăriei!..

 

Grupa Pietrelor Semipreţioase:

[Semivocale]   (e, i, o, u) e. i. o. u ; [ě] [ǐ] [ǒ] [ǔ]

Acestea, cu siguranţă, merg şoptite într-o îngemănare – a iar dacă mai caut şi accente, alternând

Da’ ia să mi le notez eu ici pe foaie, după cum s-or lega  rostirii, mai degrabă!.. Să scriu eu colea, întâi, că succesiunea posibilă prin care unul sau mai multe sunete elementare sunt îngemănate, constituie un Segment al Şiragului Vorbirii, rostirea acestora fiind ca un tot unitar – şi de aici, Silaba, Veriga. Aşadar, Îngemănarea poate cuprinde fie o Verigă – alcătuind un Cuvânt Monosilabic, fie mai multe Verigi – numind a fi Cuvântul Polisilabic, substituind o altă parte dinaintea sa – reprezentând un Prefix, cum ar fi: Bi- , Tri-, Tetra-, Penta-, exemplele originând după cantitatea numerică a Silabelor. Ori, succesiunea aceea a două sunete vocalice, pe care voi a îngemăna-o, exprimând astfel articularea în aceeaşi Verigă, a va se numi Diftong, Ascendent – când o Vocală e urmată de o Semivocală, Descendent – dacă întâi e Semivocala, şi dinapoia-i, Vocala.  Ori, dacă cele două Vocale învecinate, s-ar regăsi în Silabe Diferite, am numi Hiat. Iar în cazul sub care s-or întâlni trei Sunete Vocalice, într-aceaşi Verigă, numi-se-va Triftong. Eeeee!.. Parcă s-o mai luminat oleacă mintea me!..

.. Şi zornăindu-le, colea, la urechea-mi, începui a le scrie şoptirea:

 

Diftongi Coborâtori:

 

/a[ě]

/a[ǐ]

/a[ǒ]

/a[ǔ]

/e[ǐ]

/e[ǔ]

/i[ǐ]  (Sunet întreg)

/i[ǔ]

/o[ǐ]

/o[ǔ]

/u[ǐ]

/ă[ǐ]

/ă[ǔ]

/â[ǐ]

/â[ǔ]

 

Diftongi Urcători:

 

/[ě]a

/[ě]o

/[ǐ]a

/[ǐ]e

/[ǐ]o

/[ǐ]u

/[ǒ]a

/[ǒ]i

/[ǔ]a

/[ǔ]ă

 

Hiaturi:

 

/a.a\

/a.e\

/a.i\

/a.o\

/a.u\

/e.a\

/e.e\

/e.i\

/e.o\

/e.u\

/i.a\

/i.e\

/i.i\

/i.o\

/i.u\

/i.î \

/o.a\

/o.e\

/o.i\

/o.o\

/o.u\

/o.î \

/u.a\

/u.e\

/u.i\

/u.o\

/u.u\

/u.ă\

/ă.i\

/ă.o\

/ă.u\

/î.i\

/î.u\

 

 

 

Triftongi:

 

\eau/

\iai/

\iau/

\iei/

\ioa/

\oai/

\uea/

 

 

 

[ … ]

Partea a III-a

 

 

2012 – 2015 ©Th3Mirr0r

„Metoda Armoniei - ∞ în Arta spaţial-temporală”