Metoda Armoniei:  în Arta spaţial-temporală - FORMULE ȘI SISTEME

tehnica2.jpg

XXVIII.

Formule şi sisteme

[Partea I]

 

“   .  ”

„Câtă densitate îi este necesară unui PUNCT, ca să EXISTE?..”

 

 

Cuprinşi acestui Univers, Existăm. Suntem Entităţi, într-o Sferă Spectralizată.

Aflăm că lumea în care co-existăm, are o Structură foarte complexă, încât nu am avea nici spaţiul necesar în care să condensăm multitudinea de niveluri informaţionale, dar nici timpul care să ne favorizeze aprofundarea a ceea ce ne Revelează Matricea Universală.

Atunci, suntem nevoiţi să căutăm o cale pentru Simplificarea acestor Structuri – căci.. într-adevăr, ele depăşesc graniţele cunoaşterii. Descoperim astfel Mulţimile, care Adună informaţia, condensând-o într-aşa manieră încât să putem defini cu uşurinţă, Structurile componente. Apoi, condensăm nivelurile informaţionale şi constituim Formule, care să ne ajute în calculele asupra Corespondenţelor stabilite, în Ordinea de Sistemă. O altă metodă ar fi şi aprofundarea unui singur domeniu, dacă prezintă pentru noi un interes real – dar acel domeniu, poate are noţiuni complexe definite de alte domenii – şi atunci, fie acceptăm unele goluri, fie căutăm alte căi, de a dobândi cunoaşterea necesară...

Aflăm că între Cifre, Litere şi Simboluri, Există o Relaţie de Corespondenţă, care a fost studiată de către popoarele antice, începând cu Babilonul şi sistemul adaptat în Iudeea, desemnând o valoare numerică unui cuvânt sau o frază, în credinţa că acele cuvinte sau fraze, în relaţie cu altele, care să însumeze acelaşi număr, poartă o legătură aparte. Ori, derivarea simbolurilor, în studiul zodiacului şi astrologiei, extins în Persia, India, Tibet, China. Însă, un domeniu cum e Gematria, Astrologia, sau altele, care studiază metode foarte complexe, nu ni-l putem substitui ca fiind necesar, iar din aprofundarea acestuia, să beneficiem – şi asta mai ales că unele dintre ele, respectiv cele provenind din Orient, au şi unele laturi Obscure, care nu numai că ne-ar aduce Confuzie, ci dacă nu avem o Protecţie Psihică Reală, ne îndepărtează de la Esenţă – de la însăşi relaţia noastră cu Dumnezeu. Nu putem aprofunda valenţe proprii alte altor Sisteme – ci doar să căutăm o Corespondenţă, între toate acestea – ca să absoarbem doar ceea ce ne este necesar, pentru a stabili Bazele solide ale progresului nostru, în Arta Spaţial-Temporală.

Departe de forma scrisă – şi oarecum încâlcită a multor capitole anterioare – care condensează în ea atât Formule, cât şi Sisteme, am dobândit o cunoaştere aprofundată, plecând de la noţiunea de Entitate – ca de altfel Originea Ideatică, semnificaţia Adâncimii, faptului Real, descoperind sau conştientizând relaţia noastră cu Dumnezeu, realizând că Existenţa şi Măreaţa Operă de Artă – aceste noţiuni Indispensabile –  au o complexitate inimaginabilă, - dar toate acestea, reprezintă implicit Evoluţia noastră.

Cum să scriem Ceva”, dacă nu ştim despre ce ar trebui să scriem? Cum să capete Adâncime un-măcar Simplul Vers, dacă doar înşiruim nişte cuvinte cărora nu le înţelegem Structura, Esenţa? Cum să ne grăbim repede la “a scrie”, şi să amestecăm noţiuni de Prozodie, când noi n-am şti nici măcar ce se defineşte a fi un Cuvânt, cum e.. „Munte”, “Apă” , “Fulger”?.. - Sau ce formează, acel Cuvânt?.. O, scrieri Goale, putem născoci toată ziua – precum şi formând un oarecare Algoritm, în baza unei Prozodii.. jucându-ne... Ei, nu-i aşa?!.. Căci, sigur, ne-ar place poate, rezultatele!.. Mai ales, când am avea şi sprijinul persoanelor din sfera noastră de influenţă – sau a celor care chiar şi din întâmplare citesc ceva, drept o scriere – şi da!.. deşi scrierea le-ar aduce un zâmbet, deşi le poartă prin faţa ochilor  un oarecare context definit în termeni de “frumos”, “plăcut”, inclusiv alte valenţe – s-ar părea că pălesc, atunci când sub analiză, din sămânţă a ieşit fructul, întâi, nu vlăstarul – şi prin Deducţie, nici nu se poate compara, cu o Artă!.. DE CE? Din cauză că versurile sunt Goale, nu au Forma, nu au Expresia Formei... – nu au Adâncimea aceea Necesară şi Indispensabilă, ca să EXISTE!.. Să EXISTE, doar prin Vibraţia aceea Unică şi atât de imperceptibilă multora!.. Căci, prin Inducţie, Perfecţiunea – sau un Modul care să se apropie de această Noţiune, aproape că e Imperceptibil(ă), atât de fină este Vibraţia!.. Nu-i aşa?.. E ca şi în relaţia cu Dumnezeu – avem atât de mult timp pentru nevoile noastre personale, hrănindu-ne ochii, mintea, pântecul, cu deşertăciunile vieţii acesteia, dar.. avem o Clipă, măcar, pentru Sufletul nostru care uneori ţipă, disperat, că vrea acolo, lângă Dumnezeu, sau măcar să guste din Înţelepciunea Sa, măcar să se roage, o vreme, să simtă Iubirea?.. Şi noi, ce facem, pentru Sufletul care sălăşluieşte în flacăra din candila Inimii?.. Aşa e şi cu Arta, trebuie să Existe, ca atunci când VERSUL, FRAZA, se Descoperă A FI, să arate ARTA Reală.. E uşor a accepta Prozodia ca fiind o Determinantă a Calităţii, unei scrieri. E simplu: într-un catren, Măsori Silabele, le aliniezi, stabileşti Piciorul Metric - Ritmul, aşterni o Rimă – şi gata!.. O, dar cât de fade, devin versurile, deşi după Modelul Standard!.. Cum pălesc ele, când se scrie despre APĂ o frază fără sens, ori un amalgam de cuvinte, ori noţiuni complexe pe care cititorul să le caute în dicţionare de specialitate, crezând că i-a fost revelată o minune cerească!.. Dar acela care Percepe cu adevărat, Arta, fie şi un Critic Real, nu doar cititorul simplu, recunoaşte acea Vibraţie Unică, căci i se arată Curgerea Adâncimii, Izvorul Gândirii şi-al Inimii, împletirea Armonioasă a unei Vâltori care smulge Emoţia, scânteioasa Oglindire dintr-o salcie plecată, sau poate fermecăcioasa frunză care pluteşte lin... şi toate aceste noţiuni, legate între ele, astfel încât să arate sensul Mişcării, sau Repaosul celui care priveşte Tabloul, ori poate chiar simţământul care îl are amestecându-se în decor, fiind Originea a ceea ce defineşte a fi APA, într-un catren... Iată de ce, avem nevoie de a cunoaşte Baza, plecând de la simpla Axiomă: „Forma şi Expresia Formei tronează Tehnica”. Şi mai mult, să ne reamintim o Formulă străveche, spunându-ne: „Cuvântul Apă, nu este şi Elementul în Sine.” Trebuie să arăţi că EXISTĂ – căci altfel, ai pus o sămânţă şi ai tăiat vlăstarul, fiindcă nu ai descris procesul prin care a rodit...

Iată de ce spunem că Aprofundarea acestui Domeniu, Arta Spaţial-Temporală, implică noţiuni din diverse domenii care au nu numai o sferă de influenţă, dar şi exercită o Forţă Vibraţională, asupra Creaţiei. Înţelegând Creaţia, la parametrii necesari într-a defini Complexitatea Structurii, ajungem la Condensarea informaţională în Mulţimi, Formule şi Sisteme, obţinând Simplificarea şi Adâncimea – Existenţa!..

 

[ ... ]

 

[ Partea I ]

 

 

2012 – 2015 ©Th3Mirr0r

„Metoda Armoniei - ∞ în Arta spaţial-temporală”