Cezar Bolliac

 

* Carnavalul 

I.

 

***

POEZII

***

RO-Cezar Bolliac.jpg

 

 

“Începe carnavalul! și-n salele bogate
Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate,
În nouă veselii!
O! ce de griji acuma la nouă toalete!
Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete!
Ce mii de bucurii!

 

Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă,
La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă
Și la ai ei cercei;
Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte;
Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte
Ceva ce-i place ei.

 

Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița,
Pandlica care-o prinde, - săracă copilița!
Viața-i e romanț!
O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie
Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie
La sol în contra-danț!

 

Mulțime de machine prin case de neveste!
Fămei și croitorii abia le prinzi de veste
Când vin, când se strecor!
Părinții schimbă cifre în foile de zestre;
Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre
Bileturi dulci d-amor.

 

O! câte case nouă și câte case sparte!
Ce visuri își mai face bătrâni și juni în parte
În lungul carnaval!
Tot fierbe-n capitală! și lumea își propune
Un lanț de fericire, un șir de lucruri bune
De la întâiul bal!

 

Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile
Stau sub pământuri, ocne, prin temniți și exile
Atâți nevinovați,
Pe care pizma, ura și neagra calomnie
I-au părăsit cruzimei, și oarba tiranie
Îi ia necercetați!”

 

©Cezar Bolliac